Text preview for : damas.pdf part of DAEWOO DAMAS Romanian
Back to : damas.part1.rar | Home
INFORMAȚII GENERALE 11
CAPITOLUL 1
INFORMAȚII GENERALE
VEDERE EXTERIOARĂ ............................................................................................................ 1 2
CARACTERISTICI VEHICUL ...................................................................................................... 1 5
IDENTIFICARE VEHICUL .......................................................................................................... 1 8
CUPLURI DE STRÂNGERE STANDARD ................................................................................. 1 11
PUNCTE DE SPRIJIN PENTRU RIDICAREA VEHICULUI ......................................................... 1 12
PRECAUȚII .................................................................................................................................. 1 14
INSPECȚIA ÎNAINTE DE VÂNZARE ............................................................................................1 16
UNIT: mm
GÂT UMPLERE BENZINĂ
229 8
12 INFORMAȚII GENERALE
LAMPĂ SEMNALIZARE 440 430 520 525 1220 1260
DAMAS ( 7 PASAGERI )
VEDERE EXTERIOARĂ
LAMPĂ STOP 420
LAMPĂ STOP 440 430 640 520 1010 995 895 795
LAMPĂ MERS ÎNAPOI
LAMPĂ NR. ÎNMATRICULRE 160 2610
EVACUARE
NR. ÎNMATRICULRE 160
Fig. 1 1
1255 1920 420 330 365 240 850 125 720 550 PRAG (OPȚIONAL) 60 725 1840 3230
1210
MASCĂ
FAR
290
LAMPĂ POZIȚIE
LAMPĂ SEMNALIZARE
NR. ÎNMATRICULRE
30 665
1220
1400
GÂT UMPLERE BENZINĂ
229 8
DAMAS (2 PASAGERI)
LAMPĂ SEMNALIZARE 440 520
LAMPĂ STOP
1260
LAMPĂ MERS ÎNAPOI 440 520 1010 795 995 895
LAMPĂ NR. ÎNMATRICULRE 980 1750
NR. ÎNMATRICULRE 160 160
EVACUARE
Fig. 1 2
1210 1255 1920 365 850 125 550 60 1220 1400 725 1840 3230
MASCĂ
FAR
LAMPĂ POZIȚIE
LAMPĂ SEMNALIZARE
655
NR. ÎNMATRICULRE
INFORMAȚII GENERALE 13
380
30 665
UNIT: mm
GÂT UMPLERE BENZINĂ
LABO (CAMIONETĂ)
14 INFORMAȚII GENERALE
10 30
515 1330
LAMPĂ STOP 1800 1940 515
LAMPĂ STOP
LAMPĂ SEMNALIZARE) 625 650 675
LAMPĂ NR. ÎNMATRICULARE 160 136
LAMPĂ MERS ÎNAPOI
EVACUARE
NR. ÎNMATRICULARE
1210
FIG. 1 3
440 360 850 550 60 725 1840 3235
MASCĂ
FAR
290
LAMPĂ POZIȚIE
720
LAMPĂ SEMNALIZARE
NR. ÎNMATRICULARE
1220
330
534 670
1400
UNIT : mm
INFORMAȚII GENERALE 15
CARACTERISTICI VEHICUL
CARACTERISTICA 1. DIMENSIUNI LUNGIME LĂȚIME ÎNĂLȚIME AMPATAMENT ECARTAMENT, FAȚĂ SPATE GARDA LA SOL 2. GREUTATE GOL ÎNCĂRCAT 3. PERFORMANȚE VITEZĂ MAXIMĂ PANTA MAXIMĂ RAZA DE BRACARE MIN , STÂNGA DREAPTA 4. MOTORUL TIP MOTOR ALEZAJ x CURSĂ NR. CILINDRI CAPACITATE CILINDRICĂ RAPORT DE COMPRIMARE PUTERE MAXIMĂ CUPLU MAXIM 5. SISTEMUL DE APRINDERE TIP AVANS INIȚIAL ORDINEA DE APRINDERE TIP BUJII (°/rpm) DAMAS(7) DAMAS(2) LABO
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
3,230 1,400 1,920 1,840 1,220 1,210 160
3,235
(kg) (kg)
810 1,195
750 1,310
660 1,310
(kg/h) (tan ű) (m) (m)
112 0,382 4,3 4,3
100 0,301
115
(mm) (cc) (CP/rpm) (kgm/rpm)
F8CB 68,5 x 72,0 3 796 9,3 : 1 38/5000 6,4/3000
SEMI TRANZISTORIZAT BTDC 8°/950 1 3 2 BPR5E RNIIYC
16 INFORMAȚII GENERALE
CARACTERISTICA SUPAPE ; ADMISIE EVACUARE JOC TERMIC; RECE CALD (mm) (mm)
DAMAS(7) DESCHIS-12°(BTDC) ÎNCHIS-36°(ABDC) DESCHIS-46°(BBDC) ÎNCHIS-10°(ATDC) ADMISIE-0,15±0,02 EVACUARE-0,20±0,02 ADMISIE-0,25±0,02 EVACUARE-0,30±0,02
DAMAS(2)
LABO
6. SISTEMUL DE ALIMENTARE CARBURATOR POMPA DE BENZINĂ FILTRU BENZINĂ CAPACITATE REZERVOR 7. SISTEMUL DE UNGERE TIP POMPA DE ULEI FILTRU ULEI CAPACITATE ULEI (INCLUSIV FILTRU) (L) 8. SISTEM DE RĂCIRE TIP POMPĂ DE APĂ
(L)
SEMIAUTO ȘOC DIAFRAGMĂ CARTUȘ FILTRANT 37
36
MIXT TROHOIDĂ CARTUȘ FILTRANT 3,2
CU LICHID TIP CURGERE AXIALĂ CU CEARĂ 4,0
TIP TERMOSTAT CAPACITATE CIRCUIT (INCLUSIV FILTRU)(L) 9. TRANSMISIE TREAPTA 1 TREAPTA A 2-A TREAPTA A 3-A TREAPTA A 4-A (TREAPTA A 5-A) MERS ÎNAPOI
3,757 2,184 1,461 1,000 0,853 3,522 3,469
0,853 0,352
INFORMAȚII GENERALE 17
CARACTERISTICA 10. AMBREIAJ TIP AMBREIAJ DIMENSIUNI 11. FRÂNE
DAMAS(7)
DAMAS(2)
LABO
(mm)
MONODISC USCAT 180 x 125 x 3.2
FAȚĂ SPATE
DISC TAMBUR
12. SISTEMUL DE DIRECȚIE TIP UNGI DE BRACARE,INTERIOR EXTERIOR DIAMETRU VOLAN CONVERGENȚA UNGHI DE CĂDERE UNGHI DE FUGĂ UNGHI PIVOT 13. SUSPENSII FAȚĂ SPATE AMORTIZOR ARCURI STABILIZARE ; FAȚĂ SPATE 14. SISTEMUL ELECTRIC BATERIE ALTERNATOR DEMAROR
(°) (°) (mm) (mm) (°) (°) (°)
CREMALIERĂ 34 28 380 25(RADIAL) 47(BIAS) 1° ± 1 5° ± 1 11° 30' ± 2
MACPHERSON BRAȚE CU ULEI ARC ELICOIDAL ARC LAMELAR
(V-AH) (V-A) (kW)
12 28 12 40 CUPLARE MAGNETICĂ 0,8
15. PNEURI FAȚĂ SPATE
155R12 155R12
*155R12 5,00 12 6PR *155R12 5,00 12 6PR
18 INFORMAȚII GENERALE
IDENTIFICAREA VEHICULUI
NUMĂR ȘASIU PLĂCUȚA DE IDENTIFICARE
KLY7TIIYD C000001
1) MODEL OOOOO 2) TYPE APPROVAL NO.O-OOOO-OOO 3) VEHICLE IDENIFICATION NO, OOOOOOOOOOOOOOOOO 4) ENGINE TYPE OOOO 5) BODY COLOR OOO
Fig. 1 4
Fig. 1 5
NUMĂR IDENTIFICARE MOTOR
F8CB000001
Fig. 1 6
INFORMAȚII GENERALE 19
ELEMENTE DE FIXARE
Mojoritatea șuruburilor și piulițelor utilizate la acest vehicul sunt tip metric. La înlocuirea unui șurub sau a unei piulițe este foarte important să fie respectate diamtrul pasul și rezistența.
FILETE METRICE FILETE METRICE CU CU TRECERE IEȘIRE
DIAMETRU NOMINAL
M1,6 M2 M2,2 M2,5 M3 x 0,5 M3,5 M4 x 0,7 M4,5 M5 x 0,8 M6 M7 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30 M33 M36 M39
PAS (mm)
0,35 0,4 0,45 0,45 0,45 0,6 0,7 0,75 0,8 1 1 1,25 1,5 1,75 2 2 2,5 2,5 2,5 3 3 3,5 3,5 4 4
DIAMETRU NOMINAL
PAS (mm)
IDENTIFICAREA REZISTENȚEI ELEMENTELOR DE FIXARE
Cele mai utilizate clase de rezistență pentru filetele metrice sunt 4T și 7T, iar clasa este marcată pe capul fiecărui șurub. Unele piulițe metrice au specificația de rezistnță marcată p față. În fig. 1 - 7 sunt arătate difeitle moduri de marcare a rezistnței. La înlocuirea șuruburilor și piulițelor metrice trebuie utilizate elemente d aceeași rezistență sau cu rezistență mai mare (același număr marcat sau mai mare). Cu câteva excepții, pasul filetelor este așa cum este specificat în tabelul de mai jos.
ATENȚIE Filetele standard utilizate la acest vehicul sunt filete cu trecere până la diametrul nominal M8 și filete cu ieșire de la M10 în sus. În tabel, relația între diametrul nominal și pas este redată în funcție de felul filetului (cu trecere sau cu ieșire). La înlocuirea unui șurub sau piulițe trebuie ținut cont și de pas la filetele cu același diametru nominal.
M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30 M33 M36 M39
x1 x 1,25 x 1,25 x 1,5 x 1,5 x 1,5 x 1,5 x 1,5 x2 x2 x2 x2 x3 x3
1 1,25 1,25 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 2 2 2 2 2
110 INFORMAȚII GENERALE
8
6
4.
4.
5.
8.
8
9.
8
4
6
7
8
10
8
.9
NUMĂR DE IDENTIFICARE A REZISTENȚEI
ȘURUBURI METRICE NUMĂRUL CORESPUNDE CLASEI DE REZISTENȚĂ A ȘURUBULUI. REZISTENȚA CU CÂT NUMĂRUL ESTE MAI MARE ȘI REZISTENȚA ESTE MAI MARE.
Fig. 1 7 MARCAREA REZISTENȚEI ȘURUBURILOR
INFORMAȚII GENERALE 111
CUPLURI DE STRÂNGERE STANDARD
Fiecare șurub trebuie strâns la cuplul specificat în capitolul respectiv. Dacă nu este furnizată o specificație, se utilizează valorile de cupluri de strângere din tabelul de mai jos. Dacă se utilizează un șurub cu duritate mai mare decât a celui original, se va strânge la cuplul specificat pentru filetul original. ATENȚIE Pentru șuruburile și piulițele cu guler, cuplul de strângere trebuie să fie cu 10% mai mare decât cel specificat în tabelul de mai jos. Valorile din tabelul de mai jos sunt valabile numai pentru șuruburile și piulițele din metal și aliaj ușor.
CUPLU (kgcm)
DIAMETRU ȘURUB (mm) 4 5 6 8 10 12 14 16 18
(CUPLU) Șuruburi convenționale 4T 10 20 40 100 220 350 500 20 40 70 160 350 550 800
Șuruburi 7T 15 30 80 180 400 30 60 120 260 600
700 1000 1100 1600 1700 2500 2000 2800
800 1300 1300 1900 Fig. 1 8 Tabel cupluri de strângere
112 INFORMAȚII GENERALE
PUNCTE DE SPRIJIN PENTRU RIDICAREA VEHICULUI
LA UTILIZAREA UNUI ELEVATOR CU 2 BRAȚE
DAMAS
LABO
Fig. 1 9 Puncte de sprijin pentru ridicarea vehicului
INFORMAȚII GENERALE 113
LA FOLOSIREA UNUI CRIC DE GARAJ (DAMAS, LABO)
Fig. 1 10
CRICUL PENTRU VEHICUL
Fig. 1 11
ATENȚIE Când se utilizează elevatoare cu 2 brațe, se pun tampoane în pozițiile indicate (la fel pentru partea stângă și partea dreaptă) și se verifică vehiculul până toate cele 4 roți sunt ridicate de pe podea. Înainte de a pune tampoanele sub vehicul, trebuie ținut cont de echilibrul vehicului pe parcursul operațiilor de service. Echilibrul vehiculului se poate schimba în funcție de piesele ce se demontează. Aveți grijă să blocați elevatorul după ce ați ridicat vehiculul.
ATENȚIE Punți cale de blocare la roțile rămase pe podea.
114 INFORMAȚII GENERALE
PRECAUȚII
1 Protecția vehicului Întotdeauna folosiți apărătoare pentru aripi și pentru scaune pentru a feri părțile vopsiteși tapițeria de murdărie. 5 Sistemul electric La deconectarea conectorilor țineți de elementul de blocare al conectorului. La conectare împingeți conectorul până este complet asigurat.
APĂRĂTOARE PENTRU ARIPĂ
2 Utilizarea cricului Când se ridică vehiculul cu cricul, cricul trebuie instalat în poziția corspunzătoare și vehiculul asigurat.
Cablajele trebuie să fie prinse corect.
3 S.D.V. Utilizați întotdeauna S.D.V. când operațiile efectuate o necesită. Nu utilizați alte scule când este nevoie de S.D.V. pentru a evita deteriorările.
Când se verifică conectorii cu ajutorul unui aparat de măsură, se introduce tija aparatului dinspre partea de intrare a firelor.
TIJĂ TESTER
4 Ungerea Pentru ungere se utilizează numai lubrifianți recomandați.
La pozarea cablajelor, prindeți-le de așa natură să nu intre în contact cu piese în mișcare de rotație, cu piese care vibrează sau cu piese încinse.
PIESĂ ÎN MIȘCARE DE ROTAȚIE.
INFORMAȚII GENERALE 115
6 Se înlocuiesc garniturile, inelele-O și știfturile cu unele noi, la reinstalare, după ce au fost demontate.
10 După reasamblare, verificați funcționarea pieselor
pentru a preveni reapariția defectului.
7 Șuruburile și piulițele trebuie strânse conform specificațiilor de strângere, în ordinea și la cuplul specificat.
11 Înainte de efectuarea operațiilor de întreținere,
vehiculul trebuie curățat pentru a feri piesele demontate de murdărie.
8 Toate componentele demontate trebuie aranjate cu grijă pentru a nu fi pierdute sau deteriorate și trebuie curățate și unse corespunzător.
12 Atunci când două sau mai multe persoane lucrează
împreună, acestea trebuie să țină cont de măsurile de siguranță pentru a evita accidentările.
9 Aveți grijă cum manevrați acidul pentru baterie sau lichidul de frână, deoarece acestea pot provoca răni sau deteriorarea unor piese.
116 INFORMAȚII GENERALE
INSPECȚIA ÎNAINTE DE VÂNZARE
Vehiculul este verificat cu minuțiozitate la fabrică înainte de livrare. Totuși, datorită multiplelor etape de transport, trebuie făcută o inspectie foarte atentă înainte de vânzare. - Lista verificărilor efectuate pentru inspecție Funcționarea direcției, jocuri. Cursa liberă la pedala de frână și distanța până la podea când pedala este complet apăsată. Jocul la levierul frânei de parcare. Starea conductelor și furtunelor, sistemul de frânare, dacă sunt corect instalate, dacă sunt deteriorate și dacă există pierderi. Nivelul lichidului de frână. Dacă sunt slăbite șuruburile de la roți și punte. Cursa liberă a pedalei de ambreiaj și distanța până la podea când pedala este complet apăsată. Nivelul uleiului și dacă există pierderi la transmisie. Funcționarea levierului de schimbare a vitezelor. Starea bateriei. Nivelul uleiului și dacă există pierderi la motor. Dacă exista pierderi de benzină. Nivelul lichidului de răcire și dacă există pierderi. Cureaua de transmisie este slăbită sau deteriorată. Funcționarea sistemului de lumini, a claxonului și a sistemului de iluminare a bordului. Funcționarea ștergătoarelor și nivelul lichidului de spălare parbriz. Funcționarea ușilor. Funcționarea glisierelor scaunelor. Dacă există deteriorări ale caroseriei sau ale finiției interioare. Dacă există documentele însoțitoare ale mașinii cum ar fi manualul de utilizare, ghidul de service și celelalte. Instalarea numărului de înmatriculare.
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) 2A1
CAPITOLUL 2
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT 2A. ÎNCĂLZIRE, VENTILAȚIE
DESCRIERE GENERALĂ ............................................................................................................... 2A 2 Comenzile sistemului de încălzire ..................................................................................... 2A 3 Circuitul de ventilație ........................................................................................................... 2A 3 DIAGNOSTICARE ............................................................................................................................ 2A 5 SERVICE PE VEHICUL ................................................................................................................... 2A 5 Schema electrică ................................................................................................................... 2A 5 Motor suflantă ....................................................................................................................... 2A 6 Rezistor suflantă ................................................................................................................... 2A 6 Comutator motor suflantă ................................................................................................... 2A 6 Unitate climatizare ................................................................................................................ 2A 9
2A2 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație)
DESCRIERE GENERALĂ
Sistemul de încălzire al acestui vehicul funcționează cu apă caldă și poate utiliza atât aer proaspăt din exterior cât și aer recirculat. Încălzirea și ventilația sunt asigurate prin intermediul unor aeratoare în centrul, stânga și dreapta planșei bord, a unui aerator pentru aer cald pe podea sub scaunul copilotului și a unor aeratoare pentru dezaburire de-a lungul parbrizului și în lateralele planșei de bord pentru geamurile laterale
5 2
5
5
5 2
1
3 4
3 1 4
1. 2. 3. 4. 5.
AERATOR LATERAL AERATOR DEZABURIRE GEAM LATERAL AERATOR CENTRAL AERATOR PODEA AERATOR DEZABURIRE
Fig. 2A 1
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) 2A3
COMENZILE SISTEMULUI DE ÎNCĂLZIRE
B : Maneta de selectare a sursei de aer
Aer recirculat
Aer proaspăt din exterior Fig. 2A 4
C : Maneta de comandă a temperaturii
Fig. 2A 2 Temperatura aerului din interiorul vehiculului poate fi reglată utilizând această manetă. Împingând maneta spre dreapta, temperatura crește.
A : Maneta de selectare a modului de livrare a aerului
Aeratoare dezaburire parbriz și geamuri laterale Aerator podea Aeratoare centrale și laterale planșă bord, aerator podea Aeratoare centrale și laterale planșă bord Fig. 2A 3
D : Manetă de comandă a suflantei
Cu ajutorul acestei manete se comandă viteza suflantei. Acționând maneta spre dreapta viteza suflantei crește și în același timp și cantitatea de aer ce intră în vehicul.
CIRCUITUL DE VENTILAȚIE
SUFLANTĂ VOLET COMANDĂ AER PROASPĂT ȘI AER RECIRCULAT
VOLET VENTILATOR
AER RECIRCULAT
AER PROASPĂT ÎNCĂLZITOR
AERATOR LATERAL AERATOR CENTRAL
DEZABURIRE SUPAPĂ APĂ DISPOZITIV INTERBLOCARE VOLET COMANDĂ AER IEȘIRE AERATOR DEZABURIRE LATERALĂ
PODEA
Fig. 2A 5
2A4 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) Circuitul pentru încălzire cu aer proaspăt din exterior
AER PROASPĂT
AERATOR LATERAL
AERATOR CENTRAL
DEZABURIRE PODEA DEZABURIRE LATERALĂ
Fig. 2A 6 Circuitul pentru încălzire cu aer recirculat
AER RECIRCULAT
AERATOR LATERAL AERATOR CENTRAL
DEZABURIRE PODEA DEZABURIRE LATERALĂ
Fig. 2A 7 Circuitul pentru modul mixt de livrare a aerului
AER PROASPĂT AERATOR LATERAL AERATOR CENTRAL
DEZABURIRE PODEA DEZABURIRE LATERALĂ
Fig. 2A 8
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) 2A5
DIAGNOSTICARE
Simptom Suflanta nu funcționează chiar dacă a fost comandată Temperatura de ieșire nu corespunde celei reglate Cauza probabilă Siguranța suflantei este arsă Rezistorul de reglare a vitezei suflantei este defect Motorul suflantei este defect Cablajul este defect Cablurile de comandă a încălzirii sau timoneria de comandă defecte Voletul de aer defect Conductele de aer blocate Încălzitorul este blocat sau are pierderi Furtunurile încălzitorului au pierderi sau sunt blocate Acțiune corectivă Se înlocuiește siguranța Se verifică rezistorul și se înlocuiește dacă este necesar Se înlocuiește motorul Se repară Se verifică starea cablurilor și a timoneriei Se repară voletul Se repară conductele Se înlocuiește încălzitorul Se înlocuiesc furtunurile
SERVICE PE VEHICUL
SCHEMA ELECTRICĂ
H M L B L/Y L/W L
4 3 2 15A B/L Lg M 5 6 1 W/Y FL 7
2 B L/B Lg B/L 15A 6 4 ÎNCĂLZITOR SPATE 3 W/Y
ON OFF
M
1. 2. 3.
BATERIE CONTACT PORNIRE CUTIE SIGURANȚE
4. 5. 6. 7.
COMUTATOR VENTILATOR ÎNCĂLZIRE REZISTOR ÎNCĂLZITOR MOTOR VENTILATOR LEGĂTURĂ FUZIBILĂ
L : ALBASTRU L / W : ALBASTRU/ ALB L / Y : ALBASTRU/ GALBEN
B / L : NEGRU / ALBASTRU W / Y : ALB / GALBEN
Fig. 2A 9
2A6 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație)
MOTOR SUFLANTĂ
Demontare
1. Se deconectează terminalul de la borna " a bateriei. 2. Se deconectează conectorul motorului și rezistorului de reglare. 3. Se demontează cele trei șuruburi care fixează motorul pe unitatea de încălzire.
1
Verificare
Se măsoară rezistența între terminalele rezistorului. ATENȚIE Măsurarea rezistenței se face după ce aparatul de măsură a fost adus la zero.
TERMINALE HM HL ML
REZISTENȚA(ohmi) 0,9 2,4 1,5
Dacă rezistența măsurată nu corespunde valorii prescrise, se înlocuiește rezistorul. ATENȚIE Nu utilizați improvizații atunci când înfășurarea rezistorului este deteriorată. Înlocuiți rezistorul cu unul similar. Montare
1. ȘURUBURI
Se montează rezistorul cu ajutorul șurubului. Fig. 2A 10
Montare Se efectuează operațiunile de la demontare în ordine inversă.
COMUTATOR MOTOR SUFLANTĂ
Demontare și verificare 1. 2. 3. 4. Se trage mânerul manetei de comandă. Se demontează panoul manetei de comandă. Se deșurubează ansamblul manetei de comandă. Se controlează continuitatea între terminalele comutatorului motorului suflantei. B H M L L/W L/Y BL
REZISTOR SUFLANTĂ
Demontare 1. Se deconectează rezistorul suflantei. 2. Se slăbește șurubul și se demontează rezistorul suflantei.
2
3 1
4
1. 2. 3. 4.
ȘURUB M (VITEZĂ MEDIE) H (VITEZĂ MARE) L (VITEZĂ MICĂ)
B : Negru L / W : Negru / Alb L / Y : Negru / Galben L : Negru
Fig. 2A 11
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) 2A7
Montare
Se procedează în ordinea inversă a operațiilor de la demontare.
B. Cablul de comandă a temperaturii 1. Se pune maneta de comandă în poziția de aer rece.
Reglaj
A. Cablul de comandă a modului de livrare a aerului 1. Se pune maneta de comandă în poziția de dezaburire parbriz.
Fig. 2A 14 2. Se trage complet levierul și elementul de legătură în direcția indicată de săgeata din figură și apoi se asigură cablul.
Fig. 2A 12 2. Se trage complet levierul și elementul de legătură în direcția indicată de săgeata din figură și apoi se asigură cablul.
2
1 1
2
1. 2.
LEVIER COMANDĂ TEMPERATURĂ CABLU COMANDĂ TEMPERATURĂ
Fig. 2A 15 3. După ce se asigură cablul, se verifică dacă modul de funcționare este corespunzător.
1. 2.
CABLU COMANDĂ MOD LIVRARE AER LEVIER COMANDĂ MOD LIVRARE AER
Fig. 2A 13
2A8 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) C. Cablu selectare sursă de aer 1. Se pune maneta în poziția de recirculare a aerului din interior.
Fig. 2A 16 2. Se trage complet levierul în direcția indicată de săgeata din figură și apoi se asigură cablul.
1
2
1. 2.
CABLU COMANDĂ MOD LIVRARE AER LEVIER COMANDĂ MOD LIVRARE AER
Fig. 2A 17
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) 2A9
UNITATE DE CLIMATIZARE
14 15 2
1
3
4 8
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 11. 12. 13. 14. 15.
UNITATE CLIMATIZARE CARCASĂ ÎNCĂLZITOR (STÂNGA) CARCASĂ ÎNCĂLZITOR (DREAPTA) VOLET ÎNCĂLZITOR VOLET ÎNCĂLZITOR SUPAPĂ APĂ REZISTOR ÎNCĂLZITOR SUBANSAMBLU LEVIER COMANDĂ CABLU COMANDĂ TEMPERATURĂ CABLU COMANDĂ MOD LIVRARE AER COMANDĂ ÎNCĂLZITOR VENTILATOR MOTOR
9 7
5 6
11
12
13
1 2
4 3
5
1. 2. 3. 4. 5.
MOTOR ÎNCĂLZITOR SPATE CARCASĂ ÎNCĂLZITOR (DREAPTA) CARCASĂ ÎNCĂLZITOR (STÂNGA) VENTILATOR ÎNCĂLZITOR
Fig. 2A 18
2A10 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație)
Demontare
1. Se slăbește șurubul de golire a radiatorului și se golește lichidul de răcire. Se demontează furtunurile (2) de la unitatea de climatizare. 2. Se demontează planșa bord și piesele asociate. 3. Se demontează tubulatura de dezaburire. 4. Se decuplează conectorii de la cablaj. 5. Se demontează tubulatura de la ventilator. 6. Se demontează șuruburile și piulițele carcasei unității de climatizare.
1
1. 2.
ȘURUB MONTARE PIULIȚĂ MONTARE
Fig. 2A 19
Montare
Se efectuează operațiile descrise la demontare, în ordine inversă. Trebuie avute în vedere următoarele aspecte: Se reglează cablul de comandă; Se umple cu lichid de răcire.
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B1
2B. AER CONDIȚIONAT
DESCRIERE GENERALĂ ............................................................................................................... 2B 2 Componente principale și golire refrigerent .................................................................... 2B 2 Funcționare componente ..................................................................................................... 2B 3 Schema electrică ................................................................................................................... 2B 5 DIAGNOSTICARE ............................................................................................................................ 2B 6 SERVICE PE VEHICUL ................................................................................................................. 2B 10 Verificare cablaj .................................................................................................................. 2B 10 Verificare conducte ............................................................................................................. 2B 10 Verificare nivel refrigerent ................................................................................................. 2B 11 Vacuumare sistem și încărcare cu refrigerent ............................................................... 2B 12 Reglare turație ralanti cu aer condiționat ....................................................................... 2B 15
2B2 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat)
DESCRIERE GENERALĂ
În acest capitol este descrisă funcționarea componentelor principale ale sistemului de aer condiționat ce echipează acest autoturism.
COMPRESOR
EVAPORATOR
CONDENSOR FAȚĂ
CONDENSOR LATERAL
Fig. 2B 1
DESCRIERE CAPACITATE RĂCIRE DEBIT MAXIM DE AER TIP COMPRESOR CAPACITATE TURAȚIA MAXIMĂ TIP ULEI RAPORT REDUCERE VITEZĂ RECEPTOR USCĂTOR
SPECIFICAȚII 2,500kca/h 250 m3/h
DESCRIERE TIP CONDENSOR
SPECIFICAȚII CU SERPENTINE PARALELE CU SERPENTINE TIP: CU AUTOEXPANSIUNE FUNCȚIE DE TEMPERATURĂ REZISTENȚĂ VARIABILĂ R12, 600g 178W 17,6Kg
TIP EVAPORATOR SP10 SUPAPĂ EXPANSIUNE 110cc/rev 8,400 RPM DH 90Px150CC 0,746(88/118) ZEOLIT, ELEMENT FUZIBIL (105±2°C) COMANDĂ TEMPERATURĂ CANTITATE REFRIGERENT PUTERE ELECTRICĂ GREUTATE A/C
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B3
FUNCȚIONARE COMPONENTE
Releu (condensor, cuplaj magnetic)
Releul are rolul de a întrerupe alimentarea unor componentelor electrice, pentru reducerea sarcinii la pornire și când este comandat sistemul A/C.
Întrerupător dublu pentru joasă și înaltă presiune
Acest întrerupător are rolul de a întrerupe alimentarea cuplajului electromagnetic și prin urmare de a decupla compresorul atunci când presiunea din sistem scade sau crește depășind nivelele prescrise.
Cuplaj magnetic
Un dispozitiv transmite cuplul motor la compresor, fiind comandat de către întrerupătorul de A/C, întrerupătorul de temperatură a apei, termistorul de la evaporator și de întrerupătorul cu dublă acțiune pentru presiune joasă și presiune ridicată.
Sondă de temperatură a lichidului de răcire
Rezistența sondei variază cu temperatura. Dacă temperatura lichidului de răcire depășește 105°C, este oprită răcirea (cuplajul magnetic este decuplat).
Compresor
Compresorul îndeplinește două funcții principale. Una este de a transforma vaporii de refrigerent, aflați la joasă presiune, în vapori la temperatură și presiune ridicate, iar a doua este de a circula refrigerentul împreună cu uleiul de ungere în sistemul de aer condiționat.
Condensor
Condensorul este montat în fața radiatorului. Rolul său este de a transforma în lichid a vaporilor de refrigerent aflați la temperatură și presiune ridicate.
Receptor uscător
Receptorul uscător are trei funcții: Ca receptor servește ca rezervor tampon pentru depozitarea temporară a refrigerentului lichid. Ca uscător servește la înlăturarea mizeriei și a apei din refrigerent prin intermediul unui filtru și a desicantului instalate în interior. În partea superioară a receptorului uscător se găsește o fereastră de vizitare care servește la urmărirea curgerii refrigerentului.
2B4 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat)
Supapă de expansiune
La nivelul supapei de expansiune are loc o expansiune adiabatică a refrigerentului astfel încât la ieșirea supapei refrigerentul are presiune și temperatură joase.
Sistemul de reglaj a turației de ralanti Acest sistem este folosit pentru a preveni oprirea motorului atunci când merge la ralanti și este pornit sistemul de aer condiționat.
2
1
3 4 5 1. 2. 3. 4. 6. 6. INTRARE MEMBRANĂ BILĂ ARC TARAT BALON RĂCIRE IEȘIRE 6
Fig. 2B 2 Evaporator La nivelul evaporatorului are loc schimbul de căldură între aer și refrigerent care are temperatura scăzută în urma trecerii prin supapa de expansiune. Aerul cald trece prin evaporator și temperatura sa scade. În procesul de răcire a aerului, stropi de apă condensează pe suprafața evaporatorului. Termistorul de la evaporator Termistorul este un element semiconductor a cărui rezistență se modifică în raport cu temperatura. Când temperatura refrigerentului scade sub 0°C serpentinele evaporatorului se acoperă cu gheață, scade debitul de aer ce trece printre ele și în felul acesta scad și performanțele de răcire. Funcția termistorului este de a furniza informații despre temperatura evaporatorului astfel încât să fie prevenită situația descrisă mai sus. Termistorul este instalat pe evaporator.
COMPARTIMENT MOTOR LEGĂURĂ FUZIBILĂ
COMPARTIMENT ANSAMBLU ÎNCĂLZITOR PASAGERI ÎNTRERUPĂTOR VENTILATOR CUTIE SIGURANȚE ÎNTRERUPĂTOR A/C
SCHEMA ELECTRICĂ (DAMAS)
BATERIE SIGURANȚĂ ÎNCĂLZITOR
DEMAROR
SIGURANȚĂ
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B5
Fig. 2B 3
ÎNTRERUPĂTOR DUAL AMPLIFICATOR A/C INDICATOR TEMP. LICHID RĂCIRE SONDĂ TEMP.LICHID RĂCIRE
RELEU VENTILATOR MOTOR VENTILATOR CONDENSOR CONDENSOR
VOLUM A/C
COMANDĂ A/C
MASĂ
TERMISTOR EVAPORATOR
COMPRESOR
2B6 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat)
DIAGNOSTICARE
SCHEMĂ CURGERE AER (FĂRĂ RĂCIRE)
1. Debit de aer normal
Debit de aer normal Compresorul funcționează normal Presiune normală Presiune anormală
Compresor defect
Alte cauze
Defecțiune internă la compresor
Cuplajul magnetic
Cureaua alunecă
Presiune prea mare pe partea de înaltă presiune
Aer în sistem Prea mult refrigerent în sistem Condensorul obstrucționat Refrigerent insuficient Ieșire compresor defectă Garnitură defectă Defecțiuni la conductele de pe partea de joasă Deschidere excesivă a supapei de expansiune Instalare balon răcitor defectuoasă Prea mult refrigerent în sistem Refrigerent insuficient Pierderi de gaz în zona balonului răcitor Evaporatorul înghețat Defecțiuni la conductele de pe partea de joasă Supapă de expansiune blocată Prea mult refrigerent în sistem
Presiune prea mică pe partea de înaltă presiune
Tensiune scăzută la baterie Interferențe între stator și rotor Defecțiuni de conectică Defecțiuni releu Punere la masă necorespunzătoare Bobină scurtcircuitată
Intră aer de la fereastră Modulul de comandă a temperaturii defect Este pornită încălzirea
Presiune prea mare pe partea de joasă presiune
Presiune prea mică pe partea de joasă presiune
Presiune prea mare atât pe partea de înaltă cât și pe partea de joasă presiune Presiune prea mică atât pe partea de înaltă cât și pe partea de joasă presiune
Refrigerent insuficient în sistem
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B7
2. Debit de aer anormal
Debit anormal
Motor suflantă funcțional
Motor suflantă defect
Relativ la motorul suflantei
Relativ la suflantă
Intrările de aer blocate Evaporatorul înghețat Filtru obstrucționat Căile de aer blocate
Întrerupător defect Rezistor necorespunzător Tensiune scăzută la baterie Siguranța arsă Defecțiuni de conectică Conectarea periilor necorespunzătoare
Suflanta este instalată prost Suflanta atinge carcasa Suflanta este deformată
2B8 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat)
Diagnosticare cu ajutorul manometrelor
Când sistemul funcționează normal
PARTEA DE JOASĂ PRESIUNE 2kgf/cm 2 PARTEA DE ÎNALTĂ PRESIUNE 15kgf/cm2
Când sistemul funcționează în condiții normale (temperatura de ieșire a aerului este de 25°C~35°C, turația motorului este cea de ralanti (1100rpm), maneta de comandă a ventilatorului este pe poziția de viteză maximă, maneta de comandă a temperaturii este pe poziția de răcire, iar temperatura ambientală este de aproximativ 30°C) acele manometrelor trebuie să indice 1,5~2,0 kgf/cm 2 pe partea de joasă presiune, și 14,5~15,0 kgf/cm2 pe partea de înaltă presiune. ATENȚIE Condițiile de diagnosticare utilizate în continuare sunt cele precizate mai sus.
Simptom FIG. 2B 4 Când nu este suficient refrigerent în sistem
PARTEA DE JOASĂ PRESIUNE 0,8kgf/cm2 PARTEA DE ÎNALTĂ PRESIUNE 8~9kgf/cm 2
Cauza probabilă Pierderi de gaz în sistem
Reparație Se caută defectul și se înlătură Se umple sistemul cu refrigerent
Pe ambele părți manometrele indică prea puțin Se văd bule prin fereastra de vizitare Aerul de ieșire este rece
Simptom Pe ambele părți indicația manometrelor este prea mare
Cauza probabilă Supraîncărcare cu refrigerent
Reparație Se încarcă cu cantitatea prescrisă de refrigerent Se curăță condensorul Se repară ventilatorul
FIG. 2B 5 Când este prea mult refrigerent în sistem, condensorul nu răcește suficient
PARTEA DE JOASĂ PRESIUNE 2,5kgf/cm2
PARTEA DE ÎNALTĂ PRESIUNE 20kgf/cm2
Condensorul de- fect Defecțiune la ventilatorul de la condensor
FIG. 2B 6
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B9 Defecțiune la supapa de expansiune (este deschisă prea mult), instalarea balonului răcitor defectuoasă, aer în sistem.
PARTEA DE JOASĂ PRESIUNE 2,5kg/cm2 PARTEA DE ÎNALTĂ PRESIUNE 19~23kg/cm 2
Simptom
Cauză probabilă Supapa de ex- pansiune defectă sau instalarea balonului răcitor defectuoasă Circulația refrigerentului în sistem nu este controlată Aer în sistem
Reparație Se verifică instalarea balonului răcitor
Pe ambele părți indicația manometrelor este prea mare O cantitate mare de gheață sau de con- dens pe țevile de partea de joasă presiune Pe ambele părți indicația manometrelor este prea mare Se ating cu mâna conductele de pe partea de joasă presiune și sunt prea reci
FIG. 2B 7 Apă în sistem
Se înlocuiește receptorul uscător
PARTEA DE JOASĂ PRESIUNE 50CmHg ~ 1,5kg/cm2
PARTEA DE ÎNALTĂ PRESIUNE 7~15kg/cm2
Simptom
Cauză probabilă
Reparație
FIG. 2B 8 Refrigerentul nu circulă.
În timpul funcțio- În sistem se gă- Se înlocuiește receptorul ussește umezeală nării indicația de cător; se face pe partea de joacare este blocavacuumarea tă temporar în să presiune varicompletă a zona supapei ază între negativ sistemului și normal de expansiune
PARTEA DE JOASĂ PRESIUNE 76CmHg
PARTEA DE ÎNALTĂ PRESIUNE 6kg/cm2
Simptom
Cauză probabilă
Reparație
FIG. 2B 9
Indicația pe par- Mizerie și ume- Se înlocuiește tea de joasă pre- zeală blocată receptorul ussiune este negasau înghețată în cător și supativă, iar pe partea zona supapei pa de expande expansiune de înaltă presisiune une indicația este mică Gheață sau Dacă balonul condens în rerăcitor este ceptor sau în defect se înlozona supapei cuiește supade expansiune pa de expansiune
2B10 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat)
SERVICE PE VEHICUL
VERIFICARE CABLAJ
1. Se deconectează terminalul " de la baterie înainte de orice lucrare relativă la componentele electrice. 2. Întotdeauna se conectează conectorii ferm. 3. Când se poziționează un cablaj care trece printr-un orificiu dintr-un panou, se protejează cu ajutorul unui manșon din cauciuc. 4. Se utilizează bandă sau clemele originale pentru asigurarea conectorilor când se conectează cablajul de la aerul condiționat la celelalte cablaje. 5. Dacă a fost deconectat sau demontat de pe vehicul cablajul, întotdeauna se va repoziționa în poziția originală. 6. În timpul instalării cablajului trebuie avut grijă să nu fie ciupit. 7. Când se repară cablajul folosind fire adiționale trebuie utilizate fire de aceeași dimensiune și trebuie izolate toate conexiunile făcute. 8. Cablajele trebuie poziționate departe de piese aflate în mișcare sau aflate la temperaturi înalte. 9. Conectorii trebuie să fie poziționați departe de conductele de combustibil. 10.Cablajele nu trebuie să fie poziționate în contact cu muchii tăioase sau cu colțuri.
5. Se vor respecta cuplurile de strângere din tabelul de mai jos. Piulița (inch) 3/8 1/2 5/8 Cuplu de strângere (kgfcm) 150 200 200 250 300 350
6. Se instalează un furtun de scurgere pentru ca apa acumulată pe evaporator să nu intre în contact cu componente interne ale vehiculului.
VERIFICARE CONDUCTE
1. Când se deconectează conducte de la sistem trebuie astupate imediat pentru a împiedica praful și umezeala să pătrundă în sistem. 2. La conectarea conductelor și furtunurilor, garniturile trebuie unse cu ulei pentru sistemul de aer condiționat. 3. Când se strânge sau se desface un racord trebuie utilizată cheia potrivită. 4. Trebuie avută grijă la poziționarea receptorului uscător. Se face strângerea inițială cu mâna.
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B11
VERIFICARE NIVEL REFRIGERENT
2
Se poate verifica dacă sistemul A/C este încărcat corespunzător cu refrigerent în modul descris mai jos. 1. Se pornește motorul și se lasă să funcționeze la turația de ralanti (1100 rpm) pentru a porni pentru câteva minute sistemul de aer condiționat. 2. Se face vizitarea prin fereastra prevăzută la receptorul uscător.
1. 2.
1
RECEPTOR USCĂTOR FEREASTRĂ DE VIZITARE
FIG. 2B 10 FEREASTRĂ DE VIZITARE
Verificarea prin fereastra de vizitare
Pas nr. 1 2 3 Starea Se văd bule prin fereastra de vizitare Nu se văd bule în fereastra de vizitare Nu există diferență de temperatură între intrarea și ieșirea de la compresor Diferență sesizabilă de temperatură între intrarea și ieșirea de la compresor Când funcționarea sistemului de aer condiționat este oprită, refrigerentul din fereastra de vizitare se limpezește imediat Când funcționarea sistemului de aer condiționat este oprită, refrigerentul din fereastra de vizitare face imediat bule și apoi se limpezește imediat Refrigerent insuficient în sistem (gol) Sistemul este încărcat corespunzător sau este prea încărcat Sistemul este supraîncărcat Cauza probabilă Refrigerent insuficient în sistem Acțiune corectivă Se verifică dacă există pierderi cu ajutorul unui detector Vezi pasul 3 Se golește sistemul și se reîncarcă, iar apoi se verifică din nou cu detectorul. Vezi pasul 5
4
5
Se descarcă sistemul până se ajunge la cantitatea prescrisă de refrigerent Nu este nevoie de acțiune corectivă
6
Sistemul este încărcat corespunzător
2B12 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat)
VACUUMAREA SISTEMULUI ȘI ÎNCĂRCAREA CU REFRIGERENT
Se face un test de performanță a sistemului
PIERDERI DE GAZ SE MAI STRÂNG RACORDURILE
Se oprește vacuumarea
Se verifică etanșeitatea conexiunilor
Aprox. 15 min. (peste 750 mmHg)
Se începe vacuumarea
Se lasă 5 minute Se strâng racordurile încă puțin
Indicația aparatului este normală Freon R 12 (600g)
Fig. 2B 11 1. Se face vacuumarea timp de 15 minute utilizând o pompă de vacuum.
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ)
3. Se verifică etanșeitatea după aproximativ 5 minute.
SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ) SE DESCHIDE DUPĂ 5 MIN
Se încarcă sistemul cu refrigernt
POMPA DE VACUUM (FUNCȚIONEAZĂ)
COMPRESOR
Fig. 2B 12 2. Se închid supapele de joasă și înaltă presiune ale sistemului de instrumente și se oprește pompa de vacuum.
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ)
Se verifică dacă există pierderi de gaz
NORMAL
Fig. 2B 14
4. Se scoate aerul din furtunul de încărcare înainte de
încărcarea cu refrigerent.
SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ)
SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ) 2 SE SLĂBEȘTE PIULIȚA FURTUNULUI. SE STRÂNGE PIULIȚA DUPĂ CE S-A SCURS PUȚIN REFRIGERENT.
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ) 1 SE DESCHIDE SUPAPA REZERVORULUI DE ÎNCĂRCARE.
POMPA DE VACUUM (OPRITĂ DUPĂ ÎNCHIDEREA SUPAPELOR) COMPRESOR
3
FURTUN DE ÎNCĂRCARE LA COMPRESOR REZERVOR DE ÎNCĂRCARE
Fig. 2B 13
Fig. 2B 15
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B13 5. Se încarcă sistemul cu refrigerent la partea de înaltă presiune. 7. Se începe încărcarea la partea de joasă presiune, se acționează compresorul până când se încarcă 500 g de refrigerent și apoi se închide supapa.
SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ)
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ) SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ) SUPAPĂ REZERVOR DE ÎNCĂRCARE (DESCHISĂ) SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ)
SUPAPĂ REZERVOR DE ÎNCĂRCARE (DESCHISĂ) SE FACE DUPĂ OPRIREA MOTORULUI A NU SE DESCHIDE SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE
COMPRESOR (OPRIT)
REZERVOR DE ÎNCĂRCARE COMPRESOR (FUNCȚIONEAZĂ)
Fig. 2B 16 6. Se pregătește sistemul pentru încărcarea finală.
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ) MANOMETRU ON (ATENȚIE) DACĂ ESTE DESCHIS, REZERVORUL DE ÎNCĂRCARE POATE FI DETERIORAT
Fig. 2B 18
ÎNTRERUPĂTOR A/C: ON ÎNTRERUPĂTOR VENTILATOR: ON MANETĂ C-DĂ TEMP.: RECE
Fig. 2B 17
2B14 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat)
8. Se verifică nivelul de încărcare.
Cum presiunea indicată de aparatele de măsură este influențată de temperatura mediului ambiant, valorile citite trebuie interpretate conform graficelor de mai jos. Indicația manometrelor (temperatura mediului ambient mai mare de 30°C) Partea de înaltă presiune: 12 ~ 15 kgf/cm2 Partea de joasă presiune: 2 ~ 3 kgf/cm2
Presiunea pe partea de joasă presiune (kgf/cm2)
10
Presiunea pe partea de înaltă presiune (kgf/cm2)
20
5
15
10 20 30 Temperatura mediului ambiant (°C)
10
10
20
30
Temperatura mediului ambiant (°C)
FIG. 2B 19 RELAȚIA ÎNTRE TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT ȘI PRESIUNEA ÎN SISTEMUL A/C
Precauțiuni la încărcarea sistemului cu refrigerent
1. Când se încarcă sistemul cu refrigerent nou imediat după instalarea sistemului A/C: Se face vacuumarea pe partea de înaltă presiune pentru cinci minute, iar apoi se face vacuumarea de pe ambele părți ale sistemului (de înaltă presiune și de joasă presiune). Când se face încărcarea sistemului cu compresorul în stare de funcționare, se face pe partea de joasă presiune. 2. Când se face reîncărcarea sistemului: Când se face descărcarea sistemului, refrigerentul nu trebuie să se scurgă pe partea de înaltă presiune. Atenție: Dacă se scurge o cantitate prea mare de refrigerent compresorul poate fi avariat, de aceea trebuie acordată mare atenție. Trebuie utilizat refrigerentul recomandat când se adaugă refrigerent în sistem. 3. Alte observații: Întotdeauna trebuie utilizat refrigerent recomandat. Un zgomot neobișnuit, un huruit", se aude pentru câteva secunde la compresor atunci când începe să funcționeze imediat după umplerea cu refrigerent, dar este normal. (Se aude în mod special atunci când sistemul este încărcat sau când temperatura mediului ambiant este prea scăzută). Fereastra de vizitare a receptorului uscător poate fi albă, dar este o situație normală.
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B15
REGLAREA TURAȚIEI DE RALANTI CU AER CONDIȚIONAT
1. Se reglează turația de ralanti când sistemul A/C este oprit. TURAȚIE RALANTI STANDARD(RPM) 950 ± 50
2. Se reglează turația de ralanti la valoarea specificată, rotind șurubul de reglaj ralanti, cu sistemul A/C oprit. TURAȚIE RALANTI(RPM) - cu A/C
ȘURUB REGLARE TURAȚIE RALANTI CU A/C ȘURUB REGLARE POZIȚIE CLAPETĂ ACC. ȘURUB REGLARE CONTACT RALANTI COMUTATOR DESCHIDERE MAX. CLAPETĂ ACC. ȘURUB REGLARE CO ȘURUB REGLARE TURAȚIE RALANTI ALIMENTARE COMBUSTIBIIL RETUR COMBUSTIBIL CLAPETĂ ȘOC ACTUATOR TURAȚIE RALANTI
1100 ± 50
Fig. 2B 20
SUSPENSIE FAȚĂ 31
CAPITOLUL 3
SUSPENSIE FAȚĂ
DESCRIERE GENERALĂ ................................................................................................................. 3 1
SERVICE PE VEHICUL ..................................................................................................................... 3 2 ANSAMBLU AMORTIZOR ............................................................................................................ 3 2 PORT-FUZETĂ, BUTUC, BRAȚ INFERIOR ................................................................................ 3 5
DESCRIERE GENERALĂ
La acest vehicul se utilizează un sistem cu suspensie independentă astfel încât să fie îmbunătățit comfortul.
DISC
TAMBUR RULMENT ROATĂ
Fig. 3 1
32 SUSPENSIE FAȚĂ
SERVICE PE VEHICUL
ANSAMBLU AMORTIZOR
1 700 900 2 3 4 5 6 7 8 9 10 13 11 200 300 12 500 700
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
CAPAC SUPORT AMORTIZOR BUCȘĂ TAMPON SUPORT AMORTIZOR MONTURĂ PLASTIC SCAUN RULMENT RULMENT GARNITURĂ RULMENT SCAUN SUPERIOR ARC OPRITOR ȘOC GHIDAJ ARC ARC ELICOIDAL ANSAMBLU AMORTIZOR (CARTUȘ) PORT-FUZETĂ : CUPLURI DE STRÂNGERE (kg cm)
Fig. 3 2
Demontare 1. Se ridică din partea față a vehiculului utilizând un cric. 2. Se demontează roțile față. 3. Se demontează siguranța (în formă de E) care fixează racordul de frînă; se demontează piulițele și șuruburile care fixează ansamblul amortizor de fuzetă.
4. Se demontează piulițele port-fuzetei; se demontează port-fuzeta de amortizor. ATENȚIE Aveți grijă să nu deteriorați racordurile de frână.
1
1 2 2
1. 2.
SIGURANȚĂ (E-RING) ȘURUB PRINDERE AMORTIZOR
1. 2.
PIULIȚĂ SUPORT AMORTIZOR SUPORT AMORTIZOR
FIG. 3 3
FIG. 3 4
SUSPENSIE FAȚĂ 33
Dezasamblare 1. Demontați piulița de fixare a amortizorului după ce ați comprimat arcul cu ajutorul dispozitivelor speciale. ATENȚIE Demontați piulița după comprimarea suficientă a arcului. Când utilizați dispozitivul special, fixați arcul astfel încât să nu se destindă. În timpul comprimării, nu îndreptați arcul către colegii de lucru sau în direcții periculoase.
Inspecție Se inspecteză fiecare componentă din figura de mai jos.
DEFORMAȚIE DETERIORAT ZGÂRIAT
ÎNDOIT PIERDERI ULEI
1
DETERIORAT
3 2
1. 2. 3.
DISPOZITIV SPECIAL (PRESĂ DE ARC 0994071430) ARC ELICOIDAL ANSAMBLU AMORTIZOR
Fig. 3 6 Asamblare Se parcurg în ordine inversă etapele de la dezasamblare. Atenție la următoarele : Când montați rulmentul axial și garnitura acestuia ungeți cu vaselină toate suprafețele de contact.
Fig. 3 5
1
1.
RULMENT AXIAL
Fig. 3 7
34 SUSPENSIE FAȚĂ
Când montați rulmentul axial aveți grijă ca garnitura acestuia să nu fie deteriorată sau poziționată greșit.
1 2
1. 2.
GARNITURĂ RULMENT SCAUN RULMENT
Fig. 3 8 Montarea rulmentului axial
Instalați arcul astfel încât să fie bine fixat.
1
2
1. 2.
SCAUN SUPERIOR ARC SCAUN ARC
Fig. 3 9 Montarea arcului elicoidal
Montare Se parcurg în ordine inversă etapele de la demontare.
SUSPENSIE FAȚĂ 35
PORT-FUZETĂ, BUTUC, BRAȚ SUSPENSIE
BUTUC
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. BUTUC ȘURUB RULMENT SIGURANȚĂ CIRCULARĂ ȘAIBĂ PIULIȚĂ ȘPLINT CAPAC
4
3
1
5
6 7
8
2
BRAȚ SUSPENSIE (INFERIOR)
2
400 600
400 700
1. 2. 3. 4.
BRAȚ INFERIOR SUSPENSIE TRAVERSĂ BARĂ STABILIZATOARE SUPORT BARĂ STABILIZATOARE : CUPLURI DE STRÂNGERE (kg cm)
1 4
3 700 900 400 600
Fig. 3 10
36 SUSPENSIE FAȚĂ
Demontare 1. 2. 2. 4. 5. Se ridică vehiculul utilizând un cric și se sprijină. Se demontează roata față. Se demontează piulița crenelată. Se demontează etrierul. Se demontează butucul roții cu ajutorul unui dispozitiv special.
1
2
1. 2.
DISPOZITIV SPECIAL (EXTRACTOR PUNTE SPATE 09943 17911) DISPOZITIV SPECIAL (CIOCAN CU INERȚIE 09942 15510)
Fig. 3 11 6. Se demontează rotula cu ajutorul dispozitivului special.
1
1.
DISPOZITIV SPECIAL (EXTRACTOR ROTULE 09913 65210)
Fig. 3 12 7. 8. 9. 10. Se demontează șurubul suportului. Se demontează șurubul brațului inferior. Se demontează port-fuzeta. Se demontează bara stabilizatoare de pe brațul inferior; se demontează brațul inferior.
SUSPENSIE FAȚĂ 37
INSPECȚIE ȘI ÎNTREȚINERE
Rotulă braț suspensie Se inspectează vizual burduful rotulei de crapături sau deteriorări. Dacă există deteriorări, funcționarea va fi necorespunzătoare din cauza impurităților ce pot pătrunde (nisip, praf, etc.).
Piulița crenelată a roții față Se strânge piulița roții față utilizând o cheie dinamometrică, la cuplul specificat sau puțin inferior și se bate marginea piuliței cu un dorn pentru a preveni slăbirea. CUPLUL PIULIȚEI ROȚII FAȚĂ (kg cm) 800 1200
2
1
1. 2.
BURDUF ROTULĂ BRAȚ INFERIOR
Fig. 3 13 Montare Se parcurg în ordine inversă etapele de la demontare. Aveți grijă la următoarele : Cînd montați garnitura pe discul de frână, verificați poziționarea corectă. Se instalează discul și butucul roții utlizând dispozitive speciale.
1.
PIULIȚA CRENELATĂ ROATĂ FAȚĂ
Fig. 3 15 Bucșă braț inferior Se înlocuiește bucșa deteriorată.
1
1.
DISPOZITIV SPECIAL (EXTRACTOR BUCȘĂ 09943 77910)
Fig. 3 16
1. DISPOZITIV SPECIAL (DISPOZITIV MONTARE BUTUC 0991385210)
Fig. 3 14
SUSPENSIE SPATE 41
CAPITOLUL 4
SUSPENSIE SPATE
DESCRIERE GENERALĂ ................................................................................................................. 4 2
SERVICE PE VEHICUL ..................................................................................................................... 4 3
42 SUSPENSIE SPATE
DESCRIERE GENERALĂ
Suspensia spate de tip punte rigidă cu foi de arc și este alcătuită din 3 foi de arc, telescop și amortizoare.
2
5
1
6
3
4 7 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. ANSAMBLU ARC DE FOI BUCȘĂ TELESCOP SPATE ARBORE PUNTE SPATE BUTUC SPATE ȘURUB BUTUC SPATE RULMENT ROATĂ SPATE
Fig. 4 1
SUSPENSIE SPATE 43
SERVICE PE VEHICUL
SUSPENSIE SPATE
4 3
130200
6 2 2
8 300450 8
5 300550
9 450700 1 10
10
7
inte îna
: cupluri de strângere (kg cm) * cuplu de strângere care se execută pe vehiculul neîncărcat.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
ARC DE FOI SCOABE DE PRINDERE TELESCOP (DAMAS) TELESCOP (LABO) ECLISĂ EXTERIOARĂ ECLISĂ INTERIOARĂ BUCȘĂ AMORTIZOARE FAȚĂ BUCȘĂ ECLISĂ SUPORT FIXARE ARC DE FOI (DAMAS) SUPORT FIXARE (DAMAS)
Fig. 4 2
44 SUSPENSIE SPATE
Demontare 1. Se ridică vehiculul cu ajutorul unui cric și se demontează roata spate. 2. Se demontează telescopul.
Montare Se parcurg în ordine inversă etapele de la montare. Aveți grijă la următoarele: Se montează șuruburile eclisei din interior către exterior. Pentru a monta mai ușor bucșile eclisei, acestea se pot umezi cu apă; nu se ung cu ulei sau vaselină. Se strâng la cuplurile specificate. Inspecția telescopului Se inspectează bucșile de cauciuc să nu fie deformate sau avariate; se inpectează dacă există scurgeri.
UZURĂ, DEFORMAȚII
Fig. 4 3
PIERDERI ULEI
3. Se demontează scoabele de prindere ATENȚIE Se sprijină corespunzător puntea spate.
UZURĂ, DEFORMAȚII
Fig. 4 5 4. Se demontează arcul cu foi Cupluri de strângere Componente PIULIȚĂ TELESCOP ȘURUB FAȚĂ ARC FOI PIULIȚĂ ECLISĂ PIULIȚĂ SCOABE PIULIȚĂ ROATĂ SPATE PIULIȚĂ FRÂNĂ SPATE Fig. 4 4 Cuplu (kg cm) 130 200 450 700 300 550 300 450 500 800 180 280
FRÂNE 51
CAPITOLUL 5
FRÂNE
DESCRIERE GENERALĂ ................................................................................................................ 5 2 ETRIER FRÂNĂ CU DISC...........................................................................................................5 3 FRÂNĂ CU TAMBUR ................................................................................................................... 5 5 CILINDRU PRINCIPAL ................................................................................................................. 5 7 ANSAMBLU SERVOFRÂNĂ ........................................................................................................ 5 8 DEPANARE ...................................................................................................................................... 5 13
SERVICE PE VEHICUL ................................................................................................................... 5 15 FRÂNA DE PARCARE ................................................................................................................ 5 16 FRÂNĂ CU DISC ........................................................................................................................ 5 17 FRÂNĂ CU TAMBUR .................................................................................................................. 5 20 CILINDRU PRINCIPAL, SERVOFRÂNĂ .................................................................................... 5 22
52 FRÂNE
DESCRIERE GENERALĂ
Când pedala de frână este apăsată, în cilindrul principal se crează presiune și sunt acționate pistoanele (două pentru față și două pentru spate). Cilindrul principal lucrează în tandem pe două circuite separate. Circuitul frână față este un circuit paralel (stânga și dreapta) și circuitul frână spate este un circuit serie (stânga și dreapta). Între cilindrul principal și circuitul frână spate este montată o supapă limitatoare de presiune. Frâna față este cu disc iar frâna spate este cu tambur cu acționare independentă a saboților. Frâna de parcare este mecanică cu cablu și acționează pe roțile spate.
2
1
FAȚĂ : DISC
SPATE : TAMBUR
1. 2.
CILINDRU PRINCIPAL SUPAPĂ LIMITATOARE DE PRESIUNE
Fig. 5 1
FRÂNE 53
ETRIER FRÂNĂ CU DISC
Pe roțile din față sunt instalete frâne cu disc.
4
3
1
2 1. 2. 3. 4. PLÂCUȚĂ FRÂNĂ PISTON DISC DE FRÂNĂ APĂRĂTOARE PRAF
Fig. 5 2 Etrier
Funcționarea etrierului Frâna față este de tip etrier mobil cu piston. Presiunea generată în cilindrul principal acționează asupra plăcuței de frână (1) dinspre piston și aceasta este presată pe disc. În același timp etrierul este deplasat datorită presiunii de la fundul pistonului (2) astfel încât presează cealaltă plăcuță de frână pe disc, în acest mod realizându-se presarea ambelor plăcuțe. La frâna cu disc este necesară o presiune de lucru ridicată la pistonul roții. Pentru aceasta diametrul alezajului pistonului este mare. Chiar și o mică modificare a interstițiului dintre disc și plăcuță are o mare influență asupra cursei pedalei de frână. Este necesar ca distanța între disc și plăcuțe fie păstrată tot timpul la o valoare minimă. Aceasta se realizează prin intermediul unei garnituri de cauciuc.
54 FRÂNE
CORPUL ETRIERULUI
CILINDRU GARNITURĂ ETANȘARE
CILINDRU
GARNITURĂ ETANȘARE
PISTON
PISTON
FĂRĂ PRESIUNE DE ACȚIONARE DISCUL DE FRÂNĂ
CU PRESIUNE DE ACȚIONARE
Fig. 5 3 Funcționarea etrierului
Fig. 5 4 Deformarea garniturii de etanșare
Calibrarea interstițiului dintre disc și plăcuțe
Atunci când este acționat, pistonul etrierului se deplasează către stânga (în figură). Garnitura de etanșare este puternic presată pe piston și se mișcă odată cu cilindrul (fig. 5 - 4). La deplasarea pistonului, garnitura de etanșare capătă o deformație constantă și înmagazinează energie elastică. Atunci când pedala de frână este eliberată și dispare presiunea de acționare, forța elastică înmagazinată în garnitură împinge pistonul înapoi spre dreapta în poziția inițială. Dacă plăcuțele de frână se uzează, atunci cursa pistonului către stânga va fi mai mare, dar cursa de revenire (către dreapta) va avea aceeași valoare din cauza deformației constante a garniturii de etanșare. Astfel, indiferent de mărimea uzurii plăcuțelor, interstițiul dintre discul de frână și plăcuțe este constant.
FRÂNE 55
FRÂNĂ CU TAMBUR
Ansamblul frână cu tambur include un sistem de autoreglare a jocului dintre saboți și tambur.
1 3 2 5
4
1. 2. 3. 4. 5.
ANSAMBLU REGULATOR SABOT CILINDRU ROATĂ TAMBUR ARC REVENIRE
5
Fig. 5 5 Frână cu tambur
Funcționare frână cu tambur Atunci când pedala de frână este apăsată sunt acționate cele două pistoane ale cilindrului roată, care împing saboții către exterior și împiedică rotirea tamburului. Odată cu uzura saboților crește și cursa pistoanelor, deci trebuie apăsat mai mult pe pedala de frână.
Interstițiul dintre tambur și saboți trebuie reglat cu ajutorul șuruburilor de reglare a saboților. Se recomandă reglarea periodică a saboților. Acest model de frână spate are un sistem de autoreglare (ansamblu regulator) a jocului dintre tambur și saboți atunci când acesta se modifică din cauza uzurii saboților. Pistonul, garnitura și arcul acestuia sunt asamblate în cilindrul roții. Când pedala de frână este apăsată, se crează presiune în interiorul camerei și pistoanele acționează asupra tamburului, producând forța de frânare.
56 FRÂNE
Sistemul de autoreglare a jocului dintre saboți și tambur
"1"
CÂND JOCUL ESTE CORESPUNZĂTOR
MAI PUȚIN DE 1 DINTE (ROTIȚA CLICHETULUI NU SE ROTEȘTE) "2" CÂND JOCUL ESTE PREA MARE.
UN DINTE SAU MAI MULȚI
(ROTIȚA CLICHETULUI SE ROTEȘTE ȘI JOCUL SE MICȘOREAZĂ)
"3"
CÂND SABOTUL ESTE UZAT.
(SABOT UZAT => REGULATORUL ESTE EXTINS.)
Fig. 5 6 Calibrarea jocului
FRÂNE 57
CILINDRU PRINCIPAL
Cilindrul principal conține două pistoane și trei garnituri de etanșare. Presiunea hidraulică se creează în camera principală (a") și în camera secundară (b"). Presiunea hidraulică produsă în camera principală (a") se transmite frânei spate, iar cea produsă în camera secundară (b") se transmite frânei față (stânga și dreapta).
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
PISTON PRIMAR GARNITURĂ ETANȘARE GARNITURĂ ETANȘARE PISTON SECUNDAR PISTON SECUNDAR GARNITURĂ ETANȘARE ARC REVENIRE PISTON SECUNDAR CORP CILINDRU PRINCIPAL GARNITURĂ EXTERIOARĂ PISTON PRINCIPAL
7
6
5
4
3 2 1 8
Fig. 5 7 Cilindru principal Funcționarea cilindrului principal Prin apăsarea pedalei de frână pistonul primar se deplasează către stânga producând presiune hidraulică în camera a". Prin intermediul acestei presiuni și a arcului de revenire a pistonului primar, pistonul secundar se deplasează către stânga creând presiune hidraulică în camera b".
2
1
1. 2.
PISTON PRIMAR PISTON SECUNDAR
Fig. 5 8 Funcționarea cilindrului principal
58 FRÂNE
ANSAMBLU SEVOFRÂNĂ
Servofrâna este un sistem care reduce forța necesară de apăsare pe pedala de frână prin utilizarea diferenței de presiune între galeria de admisie și mediul ambiant.
4
5
3 3 12 2 7
11
6 8 1
10
9
1. 2. 3. 4. 5. 6.
SUBANSAMBLU, CILINDRU PRINCIPAL SET PISTON, CILINDRU PRINCIPAL CEP ȘTIFT SUPORT CONDUCTE FURCĂ
7. 8. 9. 10. 11. 12.
ANSAMBLU SERVO PIULIȚĂ PIULIȚĂ PIULIȚĂ, CILINDRU PRINCIPAL BOLȚ, CILINDRU PRINCIPAL CUI SPINTECAT, CILINDRU PRINCIPAL
Fig. 5 9
FRÂNE 59
Funcționare servofrână
2 9 7
13 1 "A"
3
5
17
16 15 "B"
4 6 8
14
12
10
11
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.
CAPAC FAȚĂ CAPAC SPATE TIJĂ ACȚIONARE SUPAPĂ FILTRU AER FURCĂ OPRITOR ARC SUPAPĂ AER ARC REVENIRE SUPAPĂ AER OPRITOR ARC SUPAPĂ DE COMANDĂ SUPAPĂ DE COMANDĂ SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ PISTON SERVOFRÂNĂ SIGURANȚĂ LIMITATOR SUPAPĂ MEMBRANĂ SERVOFRÂNĂ DISC DE REACȚIE ARC REVENIRE PISTON SERVOFRÂNĂ TIJĂ PISTON SERVOFRÂNĂ ȘURUB REGLARE TIJĂ
Fig. 5 10 Ansamblu servofrână Când pedala de frână este apăsată, forța este transmisă pistonului cilindrului principal prin tija de acționare a supapei, supapa aer servofrână, discul de reacție și tija pistonului servofrână. În același timp, forța din pistonul servofrână dezvoltată datorită diferenței de presiune între cele două camere A" și B" se adaugă forței dată de pedală. Supapa de comandă are o funcție dublă, de supapă de vacuum și supapă de aer. Așa cum se observă în figura de mai jos, supapa de control se închide între camerele A" și B" în timp ce partea ei exterioară C" intră în contact cu scaunul pistonului servofrânei și se deschide pe măsură ce C" se desprinde de scaunul pistonului (funcția de supapă de vacuum). De asemenea se închide între camera B" și aerul din exterior în timp ce partea ei interioară D" intră în contact cu scaunul supapei de aer, și se deschide pe măsură ce D" se desprinde de scaunul supapei de aer (funcție de supapă de aer).
Când pedala de frână nu este apăsată Tija de acționare a supapei este împinsă către dreapta de arcul (15). Supapa de aer este de asemenea deplasată către dreapta prin intermediul siguranței limitator (12). În acest caz, supapa de vacuum (partea C" a supapei de control) este deschisă și supapa de aer (partea D" a supapei de control) este închisă. Astfel în camerele A" și B" se crează aceeași depresiune care permite arcului de revenire (15) să deplaseze către dreapta pistonul servofrână.
3
2
1
SUPAPĂ DE VACUUM "C" SUPAPĂ DE AER "D"
"A"
1. 2. 3. "B"
SUPAPĂ DE COMANDĂ SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ PISTON SERVOFRÂNĂ
Fig. 5 11 Servofrână (când nu este funcțională)
510 FRÂNE
Când pedala de frână este apăsată Fiind apăsată de tija de acționare, supapa aer servofrână este deplasată către stânga. Supapa de comandă este împinsă spre scaunul pistonului servofrână de către arcul supapei. Supapa de vacuum (partea C" a supapei de comandă) este închisă și taie comunicarea între camerele A" și B". În același timp, supapa de aer (partea D" a supapei de comandă) este încă închisă.
3 2 1
"A"
3
2
1 "B" 1. 2. 3. SUPAPĂ DE COMANDĂ SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ PISTON SERVOFRÂNĂ
"A"
Fig. 5 13 Servofrână (funcționare)
Când pedala de frână este eliberată
"B" 1. 2. 3. SUPAPĂ DE COMANDĂ SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ PISTON SERVOFRÂNĂ
Fig. 5 12 Servofrână (începutul funcționării) Supapa aer servofrână (partea D" a supapei de comandă) este împinsă mai departe către stânga, se deschide și permite aerului să circule în camera B". Astfel se crează o diferență de presiune între camerele A" și B". Atunci când presiunea depășește presiunea exercitată de arcul revenire piston, pistonul servofrână se deplasează înapoi (spre stânga) împreună cu supapa de comandă. Supapa aer (partea D" a supapei de comandă) obturează fluxul de aer către camera B". În acest fel forța dată de pedala de frână este transformată în presiune hidraulică înaltă în cilindrul pricipal.
Când pedala de frână este eliberată, supapa aer servofrână se deplasează către dreapta datorită arcului de revenire. Supapa de vacuum (partea C" a supapei de comandă) se deschide și astfel se crează depresiune în camera B". Datorită acestei depresiuni pistonul cilindrului principal și pistonul servofrână se deplasează în pozițiile inițiale. Aceștia se află în aceeași poziție ca cea descrisă în situația când pedala de frână nu este apăsată.
3
1
4
2
"A"
"B"
1. 2. 3. 4.
SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ ARC REVENIRE SUPAPĂ AER PISTON SERVOFRÂNĂ SUPAPĂ DE COMANDĂ
Fig. 5 14 Servofrână (Sfârșitul funcționării)
FRÂNE 511
Observație Dacă vreuna din componentele servofrînei este defectă forța de frânare de la pedală nu va fi amplificată. Totuși, forța de apăsare la pedala de frână se transmite la tija de acționare a supapei, supapa aer servofrână, siguranța limitator supapă, pistonul servofrână și mai departe la tija cilindrului principal. Circuitul de frânare funcționează chiar dacă servofrâna este defectă.
2
1
3 1. 2. TIJĂ SUPAPĂ SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ
4
3. 4.
SIGURANȚĂ LIMITATOR PISTON SERVOFRÂNĂ
Fig. 5 15 Servofrână
512 FRÂNE
Supapa limitatoare de presiune Supapa limitatoare de presiune controlează frânarea roților spate prin controlul presiunii hidraulice produsă în cilindrii de frână spate.
CILINDRU PRINCIPAL
10 12 9 11
13 4 5 6 7 2 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. CORP SUPAPĂ LIMITATOARE PRESIUNE CEP VENTIL GARNITURĂ ARC OPRITOR ARC PISTON VENTIL GARNITURĂ CILINDRU GARNITURĂ ETANȘARE GARNITURĂ ETANȘARE PISTON SUPAPĂ LIMITATOARE PRESIUNE CEP SUPAPĂ ARC GARNITURĂ SUPAPĂ BY-PASS
8 3 1
CILINDRU ROATĂ SPATE
Fig. 5 16 Supapa limitatoare de presiune
Funcționarea supapei limitatoare de presiune
PRESIUNE ÎN CILINDRUL ROATĂ SPATE
Înainte de punctul " 1 ", presiunea uleiului din cilindrul principal este transferată cilindrului roată spate. Între punctele " 1 " și " 2 ", supapa limitatoare de presiune reduce presiunea la o anumită valoare și apoi o transferă cilindrului roată spate. După punctul " 2 ", presiunea din cilindrul principal este transferată cilindrului roată spate.
"1" "2"
PRESIUNE ÎN CILINDRUL PRINCIPAL
FRÂNE 513
DEPANARE
SIMPTOM FORȚĂ INSUFICIENTĂ DE FRÂNARE CAUZA PROBABILĂ Pierderi de lichid în circuitul de frână Discul sau plăcuțele de frână pătate de ulei Frâne supraîncălzite Saboți frână montați necorespunzător Plăcuțe saboți frână pătate de ulei Plăcuțe saboți frână uzate neuniform Cilindru roată frână defect Ansamblu etrier defect Aer în circuitul de frână REMEDIERI Se localizează și se repară defectul Se curăță sau se înlocuiește Se determină cauza și se repară Se reglează la dimensiunea prescrisă Se înlocuiesc Se înlocuiesc Se repară sau se înlocuiește Se repară sau se înlocuiește Se aerisește circuitul de frână
FRÂNARE NEEGALĂ (FRÂNA NU LUCREAZĂ ECHILIBRAT)
Plăcuțe saboți frână pătate de ulei Joc tambur-saboți necorespun-zător (sistem autoreglare joc defect) Tambur uzat neuniform Presiune necorespunzătoare în pneuri Alinierea roților față necorespunzătoare Cilindru roată frână defect Cauciucuri de diametre diferite Furtunuri și conducte de frână defecte Ansamblu etrier defect
Se înlocuiesc Se verifică se înlocuiește
Se înlocuiește Se umflă pneurile la presiunea specificată Se aliniază roțile față Se repară sau se înlocuiește Se utilizează același tip de pneuri Se înlocuiesc furtunurile și conductele de frână Se verifică dacă pistoanele sunt blocate, dacă ghidajele și bucșele etrierelor sunt unse și se repară dacă este nevoie
Subansamble suspensie slăbite Etrier slăbit
Se verifică toate subansamblele suspensiei Se verificați și se strâng șuruburile la cuplurile specificate Se înlocuiesc plăcuțele
ZGOMOT (FĂRĂ CA FRÂNA SĂ FIE ACȚIONATĂ)
Plăcuțe uzate
514 FRÂNE
SIMPTOM CURSĂ PREA MARE A PEDALEI DE FRÂNĂ
CAUZA PROBABILĂ Circuit frână defect Lichid de frână insuficient
REMEDIERI Se verifică și se înlocuiește dacă este necesar Se umple rezervorul cu lichid de frână corespunzător, se verifică etanșeitatea și aerisirea circuitului frână, martorii de avertizare
Aer în circuitele de frână Jocul tambur-saboți necorespunzător (mecanism autoreglare joc defect) Saboți îndoiți Saboți uzați
Se aerisește circuitul de frână Se corectează jocul tambur-saboți, se verifică și se repară mecanismul autoreglare joc Se înlocuiesc saboții Se înlocuiesc saboții
FRÂNĂ BLOCATĂ DUPĂ CE PEDALA DE FRÂNĂ ESTE ELIBERATĂ
Pistoanele cilindrului principal se blochează pe cursa de întoarcere Furtunuri sau conducte frână obturate Reglaj frână de parcare necorespunzător Cablu frână de parcare defect Arcuri de revenire slăbite sau rupte Cilindrul roată sau pistonul de la etrier blocate
Se repară cilindrul principal
Se înlocuiesc conductele de frână deteriorate Se reglează cablul frânei de parcare Se înlocuiește cablul Se înlocuiesc arcurile Se repară
PEDALA ZVÂCNEȘTE
Rulmenți roată defecți sau slăbiți Fuzeta sau arborele punte spate defecte
Se înlocuiesc rulmenții roată Se înlocuiește fuzeta sau arborele punte spate
Bătaie laterală disc frână Tambur deformat
Se repară discul sau se înlocuiește Se repară discul sau se înlocuiește
FRÂNE ZGOMOTOASE
Plăcuțe sabot lucioase sau materiale străine prinse pe ele Plăcuțe sabot uzate sau deformate Rulment roată față slăbit Platou spate deformat sau șuruburi de montare slăbite
Se verifică și se repară plăcuțele sabot; se înlocuiesc dacă este necesar Se înlocuiesc plăcuțele sabot Se înlocuiește rulmentul roată Se înlocuiește platoul spate; se strâng șuruburile
FRÂNE 515
SERVICE PE VEHICUL
Verificarea cursei pedalei de frână
1. Se pornește motorul. 2. Se apăsă pedala de frână de 2 sau 3 ori. 3. Se apasă pedala de frână cu aproximativ 30 kgf și se măsoară distanța "B" de la pedală la podea. Aceasta trebuie să fie mai mare de 95 mm.
Verificarea jocului pedalei de frână
Se inspectează jocul pedalei de frână. Verificați șurubul de prindere al pedalei, știftul de centrare a cilindrului principal și strâgeți-le sau remediați eventualele defecte.
JOC PEDALĂ : 1 8 mm
Fig. 5 18 Inspectarea jocului pedalei de frână Fig. 5 17 Distanța de la pedala apăsată la podea Jocul pedalei de frână (mm) 4. Dacă distanța "B" este mai mică decât 95 mm, cea mai probabilă cauză este că fie saboții frână spate sunt uzați excesiv, fie există aer în circuitul de frână. Dacă distanța "B" rămâne mai mică decât 95 mm după înlocuirea saboților frână spate și aerisirea circuitului frână, atunci altă cauză posibilă poate fi defectarea